Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea inițiată de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă prin care evazioniștii care au produs un prejudiciu de până la 1.000.000 de euro scapă de închisoare dacă achită suma, plus o penalizare.
Actul normativ a fost contestat atât de instanța supremă, cât și de opoziție. Curtea Constituțională a respins sesizările, pe motiv că legea face trecerea spre „teoriile moderne” ale Dreptului, care au ca obiectiv principal recuperarea prejudiciului, nu condamnarea făptașilor.
„Decret pentru promulgarea Legii privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 805/18.12.2023)”, a anunțat Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 19 decembrie, în calitate de for decizional, proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale. Actul normativ modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
Potrivit noilor prevederi în cazul infracțiunilor privind evaziunea fiscală, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte", au stabilit deputaţii.
În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.
De asemenea, tot în aceste cazuri de infracţiuni, „dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate".
„Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda", se mai prevede în actul normativ adoptat.
De menționat este că prevederea de mai sus a fost introdusă la Senat, varianta inițială a proiectului de lege depus de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă se referea la suma de 100.000 de euro și nu 1 milion de euro cum au introdus senatorii.
Legea i-ar putea scăpa de pușcărie pe majoritatea evazioniștilor
Potrivit Profit.ro, în 2022, ANAF a sesizat organelor de urmărire penală 432 de cazuri, pentru prejudicii cauzate statului în valoare totală de 1,03 miliarde de lei, sesizările penale urmând unor controale Antifraudă - 194 și de Inspecție Fiscală - 238.
Media pentru cazurile de sesizări penale este de aproape 600.000 de euro la Antifraudă și de aproape 400.000 de euro la Inspecție Fiscală, ceea ce înseamnă că, potrivit modificărilor aduse de Parlament scapă de pedeapsa cu închisoarea pe aproape toți cei care au comis infracțiuni de evaziune, notează sursa citată.
Ce prevede noua lege
Potrivit noilor prevederi, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor.
De asemenea, vor constitui infracţiuni de evaziune fiscală şi se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice.
Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru "folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale".
În aceste cazuri de infracţiuni, "dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte", au stabilit deputaţii.
În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.
De asemenea, tot în aceste cazuri de infracţiuni, "dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate".
"Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda", se mai prevede în actul normativ adoptat.
Totodată, "dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime".
Proiectul mai prevede că în cazul săvârşirii acestor infracţiuni "prin care s-a cauzat un prejudiciu ce nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală".
Pragul de evaziune pe vremea lui Dragnea - 100.000 de euro
Un proiect de lege similar a fost depus în Parlament, în 2017, pe vremea când Liviu Dragnea era președinte al Camerei Deputaților.
Legea inițiată de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu a fost votată în ultima zi a fostei legislaturi și prevedea că dacă inculpații pentru evaziune fiscală care au produs un prejudiciu de până în 100.000 de euro îl achită integral, scapă doar cu amendă în loc de închisoare. Mai mult, dacă dau 20% în plus, indiferent de cuantumul evaziunii, fapta nu se mai pedepsește deloc. Sursa. Hotnews
